Bogdan Dragan. O excursie prin locuri pitoreşti

La data de 9-10 mai am avut parte de o excursie de neuitat în România. Călătoria noastră a început la ora 00:00 9 mai 2015. A fost un autobuz plin de copii, profesori şi părinţi, mai multe mame şi un tătic, doi şoferi şi doamna ghid. Eu am mers cu mama mea, nu m-a lăsat singur,deşi as fi vrut. Ca de obicei, mămica a luat cu ea toată farmacia, tartine, covrigi, fructe, apă şi multe haine pentru mine. Am mers toată noaptea, cam obositor şi incomod de dormit, dar interesant.            Dimineaţa pe la şase am ajuns în judeţul Neamţ comuna Vănători – Neamţ,la Mănăstirea Neamţ, unde deja începuse slujba de dimineaţă. Am intrat şi noi în una din biserici unde erau foarte multe măicuţe ce se rugau.Pentru multe manastiri, Mănăstirea Neamţ a fost numită „Manastirea Manastirilor”. Este cel mai mare și mai vechi așezământ monahal din Moldova. Mănăstirea are o curte foarte mare, curată şi frumoasă cu multe flori. Aici am luat micul dejun, am băut ciai oferit cu plăcere de domnul Sergiu, şoferul nostru, cu tartine, Apoi am mers la Mormîntul Veronicăi Micle care se află la 5 minute de mers de la mănăstire. A doua locaţie vizitată a fost Mănăstirea Varatec care este una dintre cele mai mari si mai vizitate manastiri ortodoxe din judetul Neamt. Aici am făcut poze pe iarbă plină cu flori de păpădie, lîngă un copac uriaş. În muzeul mănăstirii am văzut icoane ţesute cu fir de aur şi argint, cărti bisericeşti foarte vechi şi scumpe. Următoarea destinaţie a fost Cetatea Neamţ, ea se află localizată pe stânca Timuș de pe Culmii Pleșului (numită și Dealul Cetății), la o altitudine de 480 m și la o înălțime de 80 m față de nivelul apei Neamțului. Cetatea a fost construită de Petru I, a fost fortificată  de Ștefan cel Mare, pentru a apăra Principatul Moldovei de atacurile turcilor, tătarilor, ungurilor sau polonilor, și distrusă din ordinul domnitorului Mihai Racoviță. Am mers mult pe jos pînă aici, dar am văzut aici o temniţă adevărată, arme vechi, monede de aur şi argint de pe acele timpuri, camera de taină a Domnitorului unde sfătuia cu boierii săi. Zidurile cetății foarte groase de  6-7 m și ferestre înguste, prin care apărătorii cetății puteau să supravegheze și să lovească dușmanii. De sus din vîrful cetăţii se deschide o privelişte minunată, de unde băieţii au împuşcat cu prăştii. La vale am coborît cu mult mai repede decît am urcat. Băieţii chiar au alergat cum îi ţineau picioarele deşi mamele erau împotrivă. La ieşire am cumpărat un magnet cu imaginea domnitorului Ştefan cel Mare. Am urcat în autobus şi am plecat spre  Rezervatia de Zimbri si Fauna Carpatina “Dragos Voda, ca fiind una dintre cele mai mari rezervatii destinata exclusiv zimbrilor din Europa. Rezervaţia se întinde pe aproximativ 11.500 ha. Aici am văzut foarte mulţi zimbri mari şi puternici,păuni, fazani, urşi. s.a. Am găsit o păpădie gigantică pe care mi-a mîncat-o o căprioară. La ieţşire am făcut popas pe iarbă verde, unde am luat masa aşezată cu drag de mame şi d-na Adriana.Fiecare a pus pe masă ce avea de acasă, o mîncare obişnuită dar foarte gustoasă aici la natură.

Mai apoi am plecat la Casa Muzeu Ion Creangă , casa în care s-a născut și a copilărit povestitorul român ,în satul Humulești . Aici am văzut lumea unde a crescut Nică, pe unde a început a merge copăcel , stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, patul unde a dormit, gardurile pe care le-a sărit. Da şi renumitul Cal Bălan, pe care a fost pedepsită fata popei cea cuminte – Smărăndiţa.Poate că ar tebui şi domnul director de la noi de la liceu să aibă unul din ăsta.?Am intrat în lumea poveştilor lui Ion Creangă datorită personajelor aflate aici. Am dat mina cu Ursul păcălit de vulpe şi Lupul din Capra cu trei iezi. Am făcut poze la bustul marelui povestitor.Ghidul de aici ne-a povestit totul foarte amănunţit despre Nică şi viaţa familiei lui.

Ultima destinaţie din această zi a fost casa Veronicăi Micle. Aici toti s-au aşezat jos pe mochetă în timp ce o d-nă cu glas foarte liniştit povestea despre poetă. Am plecat cu totii spre hotelul Ozana, unde am fost primiţi cu ospitatlitate de stăpîni, hrăniţi, spălaţi şi culcaţi. Da seara copiii au avut parte de o discotecă cu lumini colorate şi muzică.A doua zi, cu bună dispoziţie şi odihniţi am pornit la drum  spre noi locuri. Mai întîi am mers la Barajul Bicaz, o construcţie ce are înălţimea de 127 metri şi este cel mai mare baraj de greutate de pe râurile interioare ale României..
          Am mai vizitat Mănăstirea Durău care este o mănăstire ortodoxă de călugărițe situată în localitatea Durău. La intrarea  a fost construit Turnul-clopotnita. O măicuţă de aici ne-a spus că la mănăstire se organizează tabere de vară pentru copii. Ar fi frumos să pot veni aici. Şi desigur am mers la Cheile Bicazului unde merg în fiecare vară,o zonă deosebit de pitorească din România situată în partea centrală a Munților Hășmaș. Cheile au fost formate de râul Bicaz.. Drumul din Cheile Bicazului este format din serpentine ametitoare. Peretii de calcar ai stancilor ascund pesteri (precum Pestera Neagra si Pestera Cascada) .Pe parcursul serpentinelor din Chei exista mici magazine cu suveniruri, produse lucrate de artizanii romani si de cei maghiari din zona. .

]        Nu a rămas nevizitat nici renumitul Lacu Roşu Lacul pare intunecat si amenintator, cioturile ce ies din apa lasând impresia ca o civilizatie lacustra si-a gasit sfârsitul cu numai câtiva ani inainte sa treci pe acolo. Aici la lac toti copiii şi-au cumpărat cozonac unguresc şi îngheţată.

Ultima şi cea mai aşteptată destinaţie , a fost excursia cu telegondola din oraşul Piatra Neamţ.Am fost transportati catre varful Muntelui Cozla, acolo unde se afla si pîrtia de schi. Am vizionat o frumoasă panorama a orasului Piatra Neamt, cu tot cu imprejurimi: lacul de acumulare Batca Doamnei, Muntele Pietricia dar si Ceahlaul . Aici călătoria noatră a luat sfîrşit,am urcat obosiţi dar fericiţi în autobus şi am pornit spre casă.